Publicat pe

CUM NE AFECTEAZA VENIREA SEZONULUI RECE

Odata ce vara a trecut, organismul nostru trebuie pregatit pentru provocarile sezonului rece.

In principal, alimentatia trebuie sa fie factorul principal care ne preocupa. O alimentatie bogata in vitamine, minerale, proteine si fibre intareste sistemul imunitar. Rolul esential al alimentatiei este de a ne apara de infectiile si virusurile de sezon.

 

Legumele verzi

De exemplu spanacul si frunzele de kale sunt bogate in vitamina A. Vitamina A mentine sanatoasa mucoasa (membrana care captuseste tubul digestiv, aparatul respirator, aparatul urinar).

Mucoasa este mmbrana care captuseste organele cavitare si canalele ce se deschid la exterior sau in alta cavitate.

Specialisti de la Universitatea Yale sunt de parere ca o mucoasa sanatoasa poate impiedica agentii patogeni sa ne afecteze organele.

Iaurt, chefir

Acestea sunt alimente ce contin probiotice ce au rolul de a ne intarii sistemul imunitar.

Probioticele sunt microorganism cu capacitatea de a supravietui aciditatii sucului gastric. Acestea ajung la nivel intestinal si faciliteaza refacerea florei intestinale.

Ton si carne de curcan

Aceste doua alimente au un rol foarte important deoarece contin seleniu. Seleniul este un mineral foarte important deoarece stimuleaza imunitatea. In combinatie cu Vitamina E, seleniu incetineste procesele imbatranirii si reduce efectele negative ale oxidarii.

Organismul uman este complex, acesta este diferit de la individ la individ. Pe langa alimentatia foarte importanta care ajuta organismul sa supravietuiasca, omul este o fiinta meteosensibila.

Meteosensibilitatea este este o stare pe care o manifesta cu precadere persoanele ce sufera de anumite afectiuni sau dezechilibre si ale caror simptome se agraveaza sau activeaza in momentul schimbarilor climatice. Meteosensibilii devin un fel de barometru uman pentru schimbarile climatice din viitorul apropiat.

Se poate discuta despre 4 tipuri de meteosensibilitate:

  •       Meteoroadaptabilii – cei ce se acomodează facil acestor fluctuații.
  •       Meteorodependenții- cei care resimt aceste influențe la nivel psihic dar și din punct de vedere al stării de sănatate manifestându-se prin irascibilitate, dureri de cap sau depresie.
  •       Anticipativii- cei ce presimt modificarea stării de vreme prin diferite schimbării ale cicatricelor de exemplu.
  •       Meteorosensibilii- cei cărora li se activează bolile deja existente ca de exemplu reumatismul.

Cele mai importante elemente climatice care au un impact vizibil asupra organismului uman sunt: temperatura, umezeala, precipitațiile, mișcările aerului, presiunea atmosferică, radiația solară. Fluxurile rapide ale variației temporale și diferențele spațiale denumesc acești factori climatici ca fiind cei mai agresivi dintre factorii enviromentali de stres fiziologic.

Organismul uman percepe diferit acesti factori si dezvolta o rezistenta diferita in timp. Exista o sensibilitate diferita in cazul tinerilor si al persoanelor varstince.

Temperatura are un impact mare asupra organismului. Modificarea pozitivă sau negativă a temperaturii este receptată de piele (sistemul nervos periferic, stratul de grosime, părul), ea fiind dependentă de cantitatea de apă reținută în organism (celulele corpului conțin 70% apă) iar reglarea acesteia presupune o energie termică semnificativă. Suprafața corpului, vârsta, temperatura exterioară și activitatea glandelor endocrine condiționează rata metabolismului bazal adică producția normală de căldură.

 

Stresul provocat de temperaturile extreme scăzute afectează persoanele cu imunitatea scăzută, în general bătrânii, nou-născuții, alcoolicii sau persoanele cu alte afecțiuni, deși intervin o serie de factori ce influențează adaptabilitatea la aceste extreme cum ar fi modul de alimentație, stratul adipos al organismului sau sexul (studiile arată că femeile dețin o temperatură mai ridicată a corpului decât bărbații).

În contact cu masele de aer rece, organismul își crează o izolare termică realizată prin termogeneză (contracția musculară) și izolarea termică ce cauzează vasoconstricția periferică, diminuarea cantității de sânge a sistemului circulator, astfel persoanele cu țesului adipos mai mare rezistă la frig.

Vremea închisă afectează funcționalitatea psihică a organismului cauzată de șederea într-un spațiu închis mai mult timp sau de scăderea luminozității atunci când creierul producând mai multă melatonină (hormonul somnului) și mai puțină serotonină (hormonul bunei dispoziții) provoacă somnolență, crize depresive, scăderea capacității de concentrare.

Centrul Național de Statistică al Sănătății din SUA, în 1978, arăta că rata mortalității este cu 15% mai mare în sezonul rece decât în sezonul cald.

Umezeala aerului are un impact asupra sănătații organismului deoarece influențează evaporația corpului dar și a stării de confort.

O masă de aer cald poate conține o cantitate mai mare de apă decât o masă de aer rece. Astfel că ziua și vara umezeala este ridicată favorizând dezvoltarea anumitor specii de bacterii și viruși ca de exemplu bacilul tuberculozei și împiedicând evaporația ceea ce poate produce un stres pulmonar prin acțiunea acestora asupra căilor respiratorii, determinând tendința de hidratare a plasmei.

Efectul vântului asupra organismului este unul negativ prin variațiile temperaturii și ale presiunii, fiind responsabil și de transportul insectelor și a polenului.

Vantul stimulează nervii cutanați, mărirea transpirației, creșterea circulației ce influențează negativ tuberculoza pulmonară, astmul bronșitic angina pectorală, reumatismul și epilepsia, cauzează iritabilitate, dureri de cap, anxietate, insomnii, stări de letargie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *